LUCIAN BLAGA

Ghimpii

Eram copil. Mi-aduc aminte, culegeam

odată trandafiri sălbatici.

Aveau atâţia ghimpi,

dar n-am vrut să-i rup.

credeam că-s muguri-

şi-au să înflorească.

Te-am întâlnit apoi pe tine.

O, câţi ghimpi, câţi ghimpi aveai!

dar n-am voit să te despoi -

credeam c-o să-nflorească.

Azi toate astea-mi trec

pe dinainte şi zâmbesc.

Zâmbesc şi hoinăresc prin văi

Zburdalnic în bătaia vântului.

Eram copil.

GEORGE BACOVIA

Decembrie

Te uită cum ninge decembre...
Spre geamuri, iubito, priveşte -
Mai spune s-aducă jăratec
Şi focul s-aud cum trosneşte.
Şi mînă fotoliul spre sobă,
La horn să ascult vijelia,
Sau zilele mele - totuna -
Aş vrea să le-nvăţ simfonia.
Mai spune s-aducă şi ceaiul,
Şi vino şi tu mai aproape, -
Citeşte-mi ceva de la poluri
Şi ningă... zăpada ne-ngroape.
Ce cald e aicea la tine,
Şi toate din casă mi-s sfinte, -
Te uită cum ninge decembre...
Nu rîde... citeşte nainte.
E ziuă şi ce întuneric...
Mai spune s-aducă şi lampa -
Te uită, zăpada-i cît gardul,
Şi-a prins promoroacă şi clampa.
Eu nu mă mai duc azi acasă...
Potop e-napoi şi nainte,
Te uită cum ninge decembre...
Nu rîde... citeşte nainte.

Tare-mi esti draga

Tare-mi esti draga,
Draga ca sufletul.
Ochii tai sunt
ca apele clare si limpezi
pe care plutesc nuferi
in asfintit de soare.
Atat de draga-mi esti ca,
de ti-as striga numele
pe creste de munti,
ecoul strigatului meu
ar umple lumea de tine,
de zambetul tau.

Maci

Las' sa-mi invalui fata in parul tau
Sa nu mai stim de Dumnezeu
Sa ne uitam pe noi
Si sa uitam ca bazaitul vietii
ne-a ametit ca intr-un dans etern.
Sa coboram in recile caverne ale mortii
in care macii rosii florile-si cern
si in tacerea grotei reci de piatra
sa adormi prin macii infloriti.
Pe trupurile noastre incet-incet
Macii sa se scuture de flori.